Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt condamnați la excludere din învățământul de masă pe baza noului art.68 alin.(11) din proiectul de lege a educației, aflată în dezbatere în Parlamentul României în aceste zile. 150 de organizații semnează un comunicat comun de presă.
Autism Europe, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), WORLD VISION România, DECLIC, Coaliția pentru Educație, Centrul pentru Legislație Nonprofit (CNLR), Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, Școala de Valori, Consiliul Elevilor, Consiliul Tineretului din România, Asociația Pentru Valori în Educație, Asociația FDP – Protagoniști în Educație, Asociația MAGIC, AMAIS – Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială, Asociația CONIL, Centrul STEP BY STEP, Asociația Lindenfeld – Ajungem MARI, sunt câteva dintre organizațiile care s-au alăturat demersului inițiat săptămâna trecută de rețeaua informală de ONG-uri RO TSA și Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism (FEDRA), însumând peste 100 de ONG-uri și reprezentând peste 4.000 de familii ale copiilor cu tulburări din spectrul autist, solicitând respectarea dreptului constituțional la educație al copiilor cu CES și eliminarea prevederii discriminatorii din proiectul de lege a educației, art. 68 alin.(11).
Această prevedere a stârnit consternarea a mii de părinți și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale din toată țara, condamnând la excludere copiii cu CES din învățământul de masă, lăsând înmatricularea la latitudinea unității de învățământ, care poate refuza admiterea în școlile de circumscripție și redirecționarea lor către școli foarte îndepărtate locuinței, prin simpla invocare a faptului că școala nu dispune în totalitate de resursă umană și de bază materială corespunzătoare copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Acest lucru ar împovăra și mai tare familiile copiilor cu CES și ar conduce la un risc mai mare de excluziune școlară, astfel cum este definit la art. 67 alin. (3) din proiectul de lege, susțin reprezentanții ONG-urilor.
Astfel, în total 150 de organizații s-au mobilizat la nivel național și cer eliminarea art. 68 alin. (11), care prevede că: „Înmatricularea beneficiarilor primari cu CES într-o unitate de învățământ de masă se face doar în situația în care aceasta dispune de resursă umană și bază materială corespunzătoare, inclusiv de cadre didactice de sprijin și itinerante”, articol incompatibil cu dreptul fundamental la educație și în contradicție cu toate celelalte prevederi și obligații reglementate în conținutul proiectului, menite a asigura integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă, consideră reprezentanții ONG-urilor.
Societatea civilă a adresat deja o scrisoare deschisă senatorilor și Ministrului Educației, Ligia Deca. De asemenea a fost formulată și o petiție online, „Spune NU discriminării copiilor cu dizabilități și CES din Legea educației”, semnată de peste 5.500 de persoane în doar 4 zile, prin care se solicită eliminarea art.68 alin.(11).
Pentru respectarea dreptului fundamental la educație incluzivă al copiilor cu cerinţe educaționale speciale, pentru realizarea efectivă a acestuia în baza principiilor echității și egalității de șanse, drept garantat de art. 32 din Constituția României, dar și de art. 23 și art. 28 alin. (1) din Convenția din 1989 cu privire la drepturile copilului și prin accesul la învățământ incluziv, reglementat expres de art. 24 din Convenția ONU din 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE, ONG-urile cer eliminarea acestui articol din noua Lege a Educației Naționale. Prevederile afectează grav dreptul copiilor cu CES de a fi integrați în învățământul de masă, lăsând fără susținere principiile enunțate la art. 67 din proiectul de lege privind garantarea dreptului la o educație incluzivă tuturor beneficiarilor primari ai educației.
„Elevii cu dizabilități au dreptul să învețe în orice școală. De-a lungul anilor am dus o bătălie grea cu autoritățile și mentalitatea discriminatorie pentru integrarea copiilor cu dizabilități în școală, și mai târziu în societate. Incluziunea e singura cale prin care acești copii să poată deveni adulți autonomi, iar prin acest proiect de lege ne întoarcem într-un trecut sumbru, când nu vedeam elevii cu minți și abilități diverse în școlile de masă, în anii în care aceștia erau izolați și invizibili. Viitorul acestor copii depinde de noi și de cei care legiferează astăzi, așa că vă rugăm să nu acoperiți discriminarea cu legea!”, declară un părinte al unui copil cu CES.
Organizațiile au depus în data de 18.03.2023 Observații proiect Legea Educației preuniversitare, în care au argumentat modificările necesare pentru ca noua lege să respecte drepturile elevilor cu CES la educație, însă acest memoriu a fost ignorat. Dintre cele 11 articole care aduc atingeri grave și creează premisele excluderii sistemice a elevilor cu cerințe educaționale speciale din școlile de masă, art. 68 alin. 11 (ref. art. 66 alin. 10 din memoriu) este INACCEPTABIL. Pentru situația în care există solicitări de înscriere a copiilor cu CES, școala trebuie să se organizeze astfel încât să poată asigura integrarea copilului în învățământul de masă, însă ONG-urile semnatare consideră absolut necesar ca asigurarea condițiilor necesare să fie obligatorie și nu facultativă Numai în caz excepțional, și doar dacă părintele este de acord sau la solicitarea acestuia, i se poate oferi posibilitatea de a opta pentru o altă unitate de învățământ decât cea din proximitate.
Organizațiile semnatare consideră că este imperios necesar ca Ministerul Educației, Guvernul României și instituțiile abilitate să aloce resurse suficiente școlilor și grădinițelor pentru ca acestea să poată gestiona în mod adecvat situația copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Aplicarea prevederilor criticate ar putea duce la marginalizarea și excluderea a peste 100.000 de copii cu CES și mulți alți copii cu dizabilitate din școlile de masă, chiar din această toamnă. Noua lege a educației se află în aceste zile în dezbatere la Senat și urmează să primească votul final pe 22 mai, după ce după ce săptămâna trecută a primit aviz pozitiv de la Camera Deputaților.
Informațiile legislative au fost preluate din Legea învățământului Preuniversitar (forma trecută de Camera Deputaților).